Alexandra a sfârşit la doar 24 de ani, iar familia nu şi-a revenit nici astăzi din durere: ”Moartea ar fi o binecuvântare pentru toate mamele care au pierdut un copil pentru că…” 

Alexandra a sfârşit la doar 24 de ani, iar familia nu şi-a revenit nici astăzi din durere: ”Moartea ar fi o binecuvântare pentru toate mamele care au pierdut un copil pentru că…” 

Astăzi, este o zi grea şi apăsătoare pentru o familie din Constanţa. Acum un an, şi-au pierdut copilul, iar viaţa lor nu va mai fi niciodată la fel. Alexandra Cristina V. a sfârşit într-un accident cumplit, iar durerea pe care a lăsat-o în urmă nu poate fi descrisă în cuvinte.

Pe 24 mai 2021, Alexandra Cristina V. şi-a pierdut viaţa, în urma unui accident rutier, în timp ce se afla la volanul mașinii pe DN3, între localităţile Murfatlar şi Ciocârlia,

În accident au fost implicate două autoturisme, iar din păcate, Alexandra Cristina V., o tânără de 24 de ani, a fost declarată decedată de către medici. Celelalte două victime (o femeie de 21 de ani şi un bărbat de 24 de ani) au fost transportate la spital cu multiple traume – detalii aici: JUDEŢUL CONSTANŢA. Accident cumplit, în această dimineaţă. O tânără şoferiţă şi-a pierdut viaţa – FOTO

IPJ Constanţa a transmis că „astăzi (24 mai 2021, n.r.), în jurul orei 06.00, poliţiştii constănţeni au fost sesizaţi cu privire la faptul că pe DN3, dinspre localitatea Ciocârlia către Murfatlar, a avut loc un accident rutier. Din primele cercetări, a rezultat faptul că impactul s-a produs între două autoturisme, conduse de două femei, de 24, respectiv 20 de ani. În urma accidentului rutier, a rezultat decesul conducătoarei auto de 24 de ani şi vătămarea corporală gravă a celeilalte şoferiţe, precum şi a unui pasager – bărbat, de 23 de ani. În cauză a fost deschis un dosar de cercetare penală”.

Cine era Alexandra

Originară din Medgidia, Alexandra Cristina V., o tânără de 24 de ani era asistentă la Euromaterna și studia Asistență Medicală Generală la Facultatea de Medicină din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. Toţi cei care au cunoscut-o au postat zeci de mesaje de condoleanţe pe reţelele de socializare, Alexandra era o tânără îndrăgită de multă lume.

Astăzi, apropiaţii au postat mesaje dureroase pe Facebook, amintindu-şi de tragedia care le-a răpit prietena, confidenta, fiica.

“Exact acum un an s a întâmplat la fel ca astăzi. Sa ies din tura de noapte. Am plecat linistita acasă și m am pus sa ma odihnesc. Dar nu am putut. A început sa sune telefonul și mesaje de la toate cunoștințele sa-mi dea o veste de care nu voiam vreodata sa o aud… Dumnezeu sa te ierte copil minunat!!!! Sa te aibă în paza lui!!!!”, a scris o prietenă.

Un mesaj tulburător a fost postat de mama tinerei. Tragedia din familia lor i-a marcat pe viaţă.

“Vorbind cu o persoană, i-am pus o întrebare

Ce este ceea ce te-a durut cel mai tare în viață?

Ea mi-a răspuns – să dau naștere copiilor mei -, eu cu fața tristă, i-am spus: te înșeli, asta doare, dar este o durere cu bucurie, cu satisfacția de a știi că după acea durere oribilă o să întâlnești dragostea vieții tale.

Ea surprinsă, m-a întrebat:

– Ce este ceea ce doare cel mai tare în viață, atunci?

Cea mai mare durere din lumea asta este să pierzi un copil, nu să-l naști, durerea cea mai mare este să-i îngropi corpul și să nu-i mai vezi fața. Să-ți fie dor din adancul inimii tale de vocea și zambetul ei; cel mai dureros lucru este să o cauți în fiecare colț al casei așteptând să o auzi sau să o vezi.

Ea descumpănită și fără cuvinte mi-a spus:

EU AȘ MURI!

Am oftat și i am spus: “Nu, nu este atât de ușor pe cât crezi, moartea ar fi o binecuvântare pentru toate mamele care au pierdut un copil, pentru că ar fi fericite să-i revadă încă o dată, pentru că spune-mi, cine nu ar vrea să petreacă o eternitate cu copilul ei?

Din nefericire nu le rămâne decât să moară în viață.

Ea și mai confuză, m-a întrebat și asta cum e?

Cu ochii în lacrimi și vocea tremurând, i-am răspuns:

Este un sentiment total invizibil, în ochii altora ei sunt bine, zâmbesc deși în interiorul lor urlă de durere și plâng, continuă privind cerul cu speranța de a vedea vreun semn de la copilul lor; iar când cineva îi întreabă cum se simt… Răspunsul este întotdeauna: SUNT BINE. Aceasta este cea mai frecventă minciună din partea unor părinți ce și-au pierdut copilul!

Dintr-un motiv ciudat Dumnezeu pune aripi copiilor și părinților le smulge inimile, dintr-un motiv ciudat uită să îi îngroape cu ei.

Ea cu ochii plini de lacrimi exclamă:

CHIAR ȘI DACĂ A TRECUT MULT TIMP?

Și i-am răspuns: “Asta nu înțeleg oamenii – Iadul începe de când li se spune: NE PARE RĂU, CONDOLEANȚE și, într-un mod ciudat, oamenii cred că ziua înmormântării pune capăt durerii, dar nu.. de acolo începe adevăratul coșmar și cea mai grea luptă pentru noi ca părinți. Când ajung acasă și-i văd lucrurile, când o aștepți și știi că nu va mai intra niciodată pe acea ușă și cel mai rău, când vine o sărbătoare vreo dată importantă și vezi că acel spațiu e gol și nu poți să îți mai ții puiul în brațe!”

Arta de a IUBI...