Dariana – eleva eminenta din Pitești, în sicriu alb, pe covor de flori 

Asemeni lui Iov „Nimic nu este mai jalnic pentru o mamă, nimic mai întristător pentru un tată, decât când își petrece copilul de aici la groapă, căci lăuntrul lor se tulbură și mare jale au inimile lor pentru.” Sunt cuvintele psalmodiate de preoți la slujba înmormântării. Dar par seci, lipsite de conținut în fața durerii inexprimabile pe care o simt cei doi părinți ai Darianei, fata eminentă a Colegiului I.C. Brătianu din Pitești.

În urmă cu două zile adolescenta care s-a bucurat doar de 16 primăveri, închidea ochii pentru totdeauna pe patul unui spital privat din București. Trecuse printr-o operație grea. Intervenția chirurgicală trebuia să-i salveze viața. Dar i-a grăbit sfârșitul.

A salvat oameni. Nu și fiica Tatăl fetei este preot. Slujește lui Dumnezeu într-un altar din zona Căteasca. A dus mulți semeni la groapă. Nu credea vreodată că își va duce și propria fiică. Unica. Iubită, adorată. Și cum să nu își fi iubit copila? Cu atât mai mult cu cât era cuminte, frumoasă la propriu și la figurat, înclinată spre studiu, având un viitor promițător!? Asemeni celui mai încercat personaj al Vechiului Testanent, Dreptul Iov care-si vedea urmașii pierind, părintele Radu, privește neputincios cerul…

Mama Darianei nu și-a revenit din starea de șoc. Și-a internat fata la o faimoasă unitate spitalicească din București, punându-și speranțele în competența medicilor și eficiența aparaturii din dotare. Cu toate acestea, nenorocirea s-a întâmplat. Inima Darianei, biata ei inimă, s-a oprit. Cadru medical la rândul ei, nefericita mamă, asistentă medicală la Spitalul Județean Argeș, a îngrijit mulți bolnavi și a contribuit la salvarea altora. Pe propria ei fată nu a putut s-o ajute cu nimic.

Colegiul îndoliat Vestea morții adolescentei a fost neverosimilă și la câteva ore după ce se rostogolea pe rețelele de socializare. Colegilor de la Colegiul I.C. Brătianu nu le venea a crede că este posibil așa ceva. Părea incredibil. Colega și prietena lor, fata plină de viață și de vise, de planuri și de năzuințe, să treacă pragul veșniciei! Inexplicabil. Ne neînchipuit și neînțeles pentru cei de-o vârstă cu ea dar și pentru profesorii prestigioasei instituții de învățământ. Cu toții au fost înmărmuriți. Chiar și fosta dirigintă pe care a avut-o Dariana până în clasa a VIII-a a rămas perplexă, înfiorâdu-se când a aflat soarta nemiloasă de care a avut parte eleva ei cu care se mândrea.

Sub umbra fatalității Cu toții se întreabă cum a fost posibilă această tragedie. Acum însă mulți înțeleg că fata cu chip angelic care le surâdea discret și avea privire melancolică era, se poate spune urmărită de un imens ghinion. Întreaga sa existență a stat sub umbra fatalității. O afecțiune ereditară a inimii i-a adus sfârșitul timpuriu. Mamă ei a suferit și ea o intervenție chirurgicală care a durat aproximativ 20 de ore, din aceeași cauză. Boala a afectat și alți membri ai familiei pe linie maternă. Ei însă au supraviețuit. Cine și-ar fi imaginat însă că Dariana va fi răpusă!?

„Nu poți fi tu aici! Nuuu!” Durerea este negrăită. Pentru bieții părinți care astăzi și-au adus copila în sicriu. Unul alb, care simbolizează puritatea. Albe au fost multe dintre sutele de buchete de flori cu care colegi, prieteni, cunoscuți de-ai fetei au venit la parohia Mavrodolu din centrul Piteștiului. Au așteptat câteva ore mașina care a adus sicriul cu trupul neînsuflețit. Au întâmpinat-o cu un „covor” de flori așternut în curtea bisericii. Momente de nedescris în care, pe lângă rude, multe fete, colege și prietene ale Darianei, o plângeau și o strigau: „Daria…nu…nu poți fi tu aici, nuuu…!” Foștii profesori ai fetei erau împietriți. Parohul Victor Sturzeanu, preotul Paul Stănescu împreună cu ceilalți slujitori ai altarului, se vor ruga pentru sufletul ei și vor săvârși toate slujbele rânduite până vineri când cortegiul funerar se va pune în mișcare și se va opri în comuna Bradu acolo unde va avea loc înmormântarea.

Ca o mireasă Până atunci toți cei care au prețuit-o pe Dariana pot veni la „biserica copiilor” din parohia Mavrodolu. O vor vedea pentru ultima dată, arătându-și omagiul lor printr-o floare și o lumânare care să lumineze drumul copilei spre eternitate. Încredințați că sufletul ei, de undeva vede ori simte dragostea cu care îi este înconjurat sicriul în care, adolescenta pare că doarme. Pe una dintre coroane scrie „Drum lin, îngerașule!” Pe altele mesaje la fel de emoționante. Pe aleea bisericii au rămas petalele florilor peste care a fost trecut sicriul alb. Ca o preînchipuire a bolții de flori pe sub care trec mirii după ce își vor fi unit destinele. Al Darianei s-a pecetluit altfel. Visa la o carieră profesională, visa la o nuntă ca în povești, visa la o familie. Visa. Așa începe și așa se termină totul, cu un vis…