septembrie 23, 2021

CadMere.Ro

Cel mai bun site

Pe vremuri, oamenii se vizitau mai des.

Pe vremuri, oamenii se vizitau mai des.

Nu se stresau că nu aveau locuințele zugrăvite, nu aveau complexe de inferioritate față de cei care aveau case mai mari și amenajate mai frumos…

Nu prea se comparau unii cu alții, aveau conștiința faptului că fiecare om avea atât cât putea, că fiecare avea prioritățile sale și parcursul său.

Se știa ce sacrificii făcea fiecare și pentru ce.

Lucrurile personale nu reprezentau o măsură a valorii omului.
Oamenii se vizitau cu drag, iar cei care aveau case moderne nu strâmbau din nas când mergeau în apartamentul minuscul și înghesuit al vreunui prieten, din contră, se bucurau unii de alții.

Mergea omul la om.

click aici 👇

Nu omul la casă.
Nu chemam prietenii la noi doar atunci când schimbam ceva în locuință și voiam să vadă și ei noutatea din casa noastră. Și nu așteptam invitații speciale pentru a vizita un prieten.

  • Dai și tu o clătită?
  • N-am ouă, că aș da…
  • Am eu un ou, îl aduc.
    Cam așa era… Și, de la o clătită, se lăsa cu povești până la miezul nopții sau chiar până în zorii zilei. Musafirul dormea pe canapeaua din sufragerie, iar gazda îi oferea o pijama sau improviza una… și se râdea cu lacrimi pe seama anumitor improvizații. Iar dimineața, musafirul și gazda își beau cafeaua pe balcon sau în bucătărie și își făceau planuri pentru următoarele întâlniri, pentru o ieșire în natură sau poate chiar pentru o vacanță împreună.

  • Iar când musafirul pleca, gazda îi dădea neapărat ceva bun ce avea prin casă: o dulceață, o zacuscă, două mere… sau poate chiar o jumătate de ciocolată. Adică puțin suflet.
click aici 👇